Orasul Segarcea nu este situat intr-o zona de interes turistic, totusi, exista unele oferte turistice, care ar putea influenta dezvoltarea agroturismului. Ele ar putea fi:

• Biserica "Adormirea Maicii Domnului" construita in anul 1547. Pe locul de azi al bisericii a existat o bisericuta din timpul lui Negru-Voda. La inceputurile sale, biserica a fost un schit care, mai tarziu, a fost transformat in manastire. In timpul lui Mihai Viteazul, la anul 1600, manastirea a fost inconjurata si intarita cu ziduri masive din caramida, construite in forma de cruce. Deasupra portii se afla inscrise cele trei cifre romane MDC, reprezentand anul construirii acestor ziduri. Chiliile au fost anexate mai tarziu. Curtea manastirii era loc de popas pentru sararii care aduceau sare pentru a o vinde in sudul Dunarii.
  In anul 1620, in timpul Egumenului Ghermanot, manastirea a fost daruita Patriarhiei Alexandriei. Sub stapanirea austriaca a ars atat manastirea, cat si biserica.
  In trecut, ea a avut si un important rol de aparare a populatiei impotriva navalirilor turcesti.
  La 11 decembrie 1863 odata cu secularizarea averilor manastiresti, prin actul lui A.I. Cuza, manastirea este scoasa de sub dominatia straina, mosia ei devenind domeniu de stat care, ulterior, in anul 1884, va fi dat regelui Carol I.
• Palatul Regal a fost construit in timpul regelui Carol I si era destinat sejurului familiei regale. Este o cladire masiva, construita in mijlocul unui parc. Dupa anul 1947, a trecut in patrimoniul statului, iar din 1956, aici functioneaza Spitalul orasenesc Segarcea.
• Sediul S.C. CERVINA S.A. – face parte din corpul de cladiri ce a apartinut Domeniului Coroanei Regale, fiind construit intre anii 1902-1908. Dupa 1947, a trecut in patrimoniul statului.
• Monumentul eroilor cazuti in primul razboi mondial, opera a sculptorului C. Caranica, a fost realizat in anul 1920.
• Scoala veche a fost construita in anul 1886, fiind infiintata de catre Adminstratia Coroanei Regale a Romaniei. Intre 1906-1945, aici a functionat Scoala de fete.

Traditiile si obiceiurile populare sunt pastrate in continuare de catre locuitori. Ele au loc pe parcursul intregului an, fiind atat obiceiuri laice cat si obiceiuri crestine. Printre acestea amintim: obiceiurile de iarna (colinde, urari cu plugul, sorcova, buhaiul, pazitul fantanilor), obiceiuri agrare (trifonul, paparudele, calusul, corbanul), obiceiuri casnice (datul copiilor la grinda, vrajitul fetelor, strigatul fetelor peste sat, botezul casei si al animalelor, prohorul de Sfantul Gheorghe, primenitul caselor de Florii, Joimarica, nunta, obiceiuri legate de cultul mortilor si inmormantare).